Administraţia Prezidenţială a publicat, sâmbătă, declaraţiile de avere şi de interese ale preşedintelui Klaus Iohannis, din care rezultă că în ultimul an veniturile salariale au crescut, ca urmare a majorărilor pentru demnitari din 2015, în timp ce veniturile din chirii s-au redus de trei ori. Klaus Iohannis are şi mai puţini bani în cont decât în declaraţia semnată în 2016.
Klaus Iohannis deţine în continuare, alături de soţie, cinci imobile în Sibiu, în condiţiile în care imobilul pierdut în instanţă a fost deja eliminat din declaraţia de avere încă din 2016. Preşedintele are un cont bancar în valoare de 221.000 lei, în scădere faţă de declaraţia de avere anterioară, când erau trecuţi în acest cont 295.000 lei.
Şeful statului a câştigat mai mulţi bani în anul trecut din salarii, având venituri de 196.000 lei, faţă de 133.879, potrivit declaraţiei anterioare. Potrivit News.ro, acest lucru se explică prin faptul că Iohannis a beneficiat de un an întreg de venituri majorate prin OG emisă de Guvernul Ponta în 2015 cu privire la salariile demnitarilor, faţă de declaraţia de avere trecută, care cuprindea şi perioada în care salariul său era mai mic. Şi soţia preşedintelui, Carmen Iohannis, a beneficiat de majorările decise de Parlament, având venituri totale de 28.122 lei, faţă de 22.554 în anul anterior.
Iohannis a continuat să încaseze bani şi din vânzarea cărţilor sale, însă cuantumul este mai redus: dacă în declaraţia din 2016 erau trecute venituri de peste 82.000 lei, acum acestea au scăzut la 34.654 lei.
Şi veniturile din chirii au scăzut. Preşedintele obţinea venituri de 59.960 de lei, potrivit declaraţiei de avere anterioară, o sumă identică primind şi Carmen Iohannis. Potrivit actualei declaraţii de avere, aceste venituri au scăzut la 19.017 lei.

Scrie comentariu (0 Comentarii)

Metoda de calcul a mediei pentru admiterea la liceu se schimbă din acest an, ponderea mediilor din clasele gimnaziale scăzând la 20%, faţă de 25 % cât a fost până acum, restul de 80% fiind reprezentat de media de la Evaluarea Naţională, anunţă Ministerul Educaţiei Naţionale.
"Media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu a absolvenţilor învăţământului gimnazial, se calculează ca medie ponderată între media generală la evaluarea naţională susţinută de absolvenţii clasei a VIII-a, care are o pondere de 80%, şi media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a, care are o pondere de 20% în calculul mediei de admitere", se arată în ordinul de ministru publicat în Monitorul Oficial în luna august 2016.
Sesiunea de admitere din vara acestui an este prima în care se va aplica noua metodă de calcul. Proba scrisă la limba română din cadrul Evaluării Naţionale urmează să aibă loc la data de 19 iunie, pe 21 iunie va avea loc proba scrisă la matematică, iar, la data de 22 iunie, elevii din clasa a VIII-a vor susţine proba scrisă la limba maternă.
Anul trecut, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Educaţiei, 44,05 la sută dintre elevii de clasa a VIII-a care au participat la simularea evaluării naţionale, au obţinut rezultate peste 5. Cele mai multe medii la simularea evaluării naţionale au fost între 5 şi 5.99 (22.422), între 6 şi 6,99 au fost 19.109 medii, 15.985 de medii între 7 şi 7,99, 11.989 de medii între 8 şi 8,99, 3.850 de medii între 9 şi 9,99, respectiv şapte medii de 10.
În ceea ce priveşte rezultalele la evaluare naţională de anul trecut, pe discipline, reprezentanţii ministerului Educaţiei au transmis "că procentul notelor peste 5 a fost de 60,54% (prezenţă - 90,71%) la proba de Limba şi literatura română, respectiv 32,60% (prezenţă - 90,20%) la matematică. La proba de Limba şi literatura maternă, din 10.170 de elevi prezenţi, circa 76% au reuşit să obţină note peste 5". Potrivit rezultatelor transmise, cele mai multe note peste 5 s-au înregistrat în Capitală - 60,57% (rată prezenţă - 90,10%), urmată de Brăila - 58,50% (rată prezenţă - 76,61%) şi Cluj - 55,33% (rată prezenţă - 91,37%). Cele mai mici note s-au înregistrat în judeţele Vaslui - 31,22%, Tulcea - 32,67%, şi Călăraşi - 33,47%. În aceste judeţe prezenţa a fost, în medie, de aproximativ 90%. La nivel naţional, 73.342 de elevi (44,05%) au obţinut medii peste 5 la simularea probelor din cadrul Evaluării Naţionale.

Scrie comentariu (0 Comentarii)

Cutremurele au avut loc la mare adâncime şi s-au înregistrat la orele 20.01 şi 21 şi 36. Cel de magnitudine mai mare a avut loc în Buzău, 4 grade, celălalt fiind înregistrat în Vrancea.
Dou cutremure au avut loc în ţara noastră sâmbătă seară, unul în Buzău, la orele 20.01, de 4 grade, în timp ce celălalt a avut o magnitudine de 3 grade pe scara Richter şi a avut loc în Vrancea, la orele 21.36, informează România TV.
Cel din Buzău a avut loc la o adâncime de 130,5 km, în timp ce sismul din Vrancea s-a produs la o adâncime de 162,7 km, potrivit infp.ro.

Scrie comentariu (0 Comentarii)

Angajaţii de la stat din România câştigă, în medie, cu 19% mai mult decât angajaţii din mediul privat, în timp ce în alte state raportul este inversat, arată statisticile oficiale, potrivit unei analize Ziarul Financiar, citată de Mediafax. În Ungaria, spre exemplu, bugetarii câştigă, în medie, cu 14% mai puţin decât angajaţii din privat, potrivit da­te­lor institutului de statistică din Ungaria.
„Slujbaşii de la stat din admi­nistraţia publică din orice ţară din lume câştigă mai puţin decât angajaţii din privat. Iar acest lucru nu se întâmplă ca urmare a unor legi, ci din cauza faptului că, automat, în administraţia publică se duc oamenii care nu rezistă la presiunea din mediul privat. Acesta este mecanismul din orice ţară normală prin care se alege cine merge la stat şi cine merge la privat. În privat e presiunea mai ma­re, educaţia oame­nilor e mai bună, iar cei care se angajează acolo fac mai multe sacrificii. De aceea, salariul mai mare la privat faţă de stat e firesc. Ce se întâmplă în România e revoltător”, a spus Radu Furnică, preşedintele firmei de executive search Leadership Development Solutions. De altfel, în mod paradoxal, funcţionarii publici din România câştigă mai bine decât funcţionarii din alte state care au economii mai dezvoltate şi un nivel de trai mai ridicat.
ZF a publicat săptămâna trecută un articol care arăta că, în luna ianuarie a acestui an, funcţionarii publici din România au încasat salarii cu 7% mai mari decât funcţionarii publici din Ungaria, în ciuda faptului că PIB-ul per capita din România este mai mic cu o treime decât cel din Ungaria. Astfel, un angajat din admi­nis­traţia publică din România a primit, în medie, un salariu net de 3.320 de lei net în luna ianuarie a acestui an, cu 7% mai mult decât un funcţionar public din Ungaria în aceeaşi lună.

Scrie comentariu (0 Comentarii)